Psalmii 140

¹Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori,

²care cugetă lucruri rele în inima lor şi sunt totdeauna gata să aţâţe războiul!

³Ei îşi ascut limba ca un şarpe, au pe buze o otravă de năpârcă.

⁴Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău! Fereşte-mă de oamenii asupritori, care se gândesc să mă doboare!

⁵Nişte îngâmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele de-a lungul drumului şi îmi întind capcane.

⁶Eu zic Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!

⁷Doamne, Dumnezeule, tăria mântuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.”

⁸Nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să-i izbutească planurile, ca să nu se fălească!

⁹Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor!

¹⁰Cărbuni aprinşi să cadă peste ei! În foc să fie aruncaţi în adâncuri, de unde să nu se mai scoale!

¹¹Omul cu limba mincinoasă nu se întăreşte pe pământ şi pe omul asupritor, nenorocirea îl paşte şi-l duce la pierzanie.

¹²Ştiu că Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiţi.

¹³Da, cei neprihăniţi vor lăuda Numele Tău, oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta.