Proverbele 2

¹Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

²dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

³dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere;

⁴dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară,

⁵atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

⁶Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

⁷El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

⁸Ocroteşte cărările neprihănirii şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

⁹Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

¹⁰Căci înţelepciunea va veni în inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

¹¹chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

¹²ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;

¹³de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

¹⁴care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate,

¹⁵care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite;

¹⁶ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează vorbe ademenitoare;

¹⁷care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei şi uită legământul Dumnezeului ei.

¹⁸Căci casa ei pogoară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi:

¹⁹niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.

²⁰De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

²¹Căci oamenii fără prihană vor locui ţara şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea,

²²dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.