Psalmii 64

¹Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem! Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrăjmaşului de care mă tem!

²Păzeşte-mă de uneltirile celor răi, de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!

³Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare ca nişte săgeţi,

⁴ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat; trag asupra lui pe neaşteptate, fără nicio frică.

⁵Ei se îmbărbătează în răutatea lor: se sfătuiesc împreună ca să întindă curse şi zic: „Cine ne va vedea?”

⁶Pun la cale nelegiuiri şi zic: „Iată-ne gata, planul este făcut!” O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!

⁷Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor: deodată iată-i loviţi.

⁸Limba lor le-a pricinuit căderea, şi toţi cei ce-i văd clatină din cap.

⁹Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică, şi mărturisesc: „Iată ce a făcut Dumnezeu,” şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!

¹⁰Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.