Psalmii 36

¹Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: „Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.”

²Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvârşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.

³Cuvintele gurii lui sunt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.

⁴În aşternutul lui se gândeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună şi nu urăşte răul.

⁵Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori.

⁶Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu şi judecăţile Tale sunt ca Adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijini pe oameni şi pe dobitoace!

⁷Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.

⁸Se satură de belşugul Casei Tale şi-i adăpi din şuvoiul desfătărilor Tale.

⁹Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.

¹⁰Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste cei ce Te cunosc şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită!

¹¹Să nu m-ajungă piciorul celui mândru şi să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.

¹²Cei ce fac fărădelegea au şi început să cadă; sunt răsturnaţi şi nu pot să se mai scoale.