Proverbele 13

¹Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea.

²Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de silnicie.

³Cine-şi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.

⁴Leneşul doreşte mult, şi totuşi n-are nimic, dar cei harnici se satură.

⁵Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine.

⁶Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.

⁷Unul face pe bogatul, şi n-are nimic, altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii.

⁸Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n-ascultă mustrarea.

⁹Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge.

¹⁰Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.

¹¹Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul creşte.

¹²O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.

¹³Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.

¹⁴Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii.

¹⁵O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă.

¹⁶Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.

¹⁷Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire.

¹⁸Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste.

¹⁹Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.

²⁰Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.

²¹Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

²²Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.

²³Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor.

²⁴Cine cruţă nuiaua urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.

²⁵Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă.