Isaia 52

¹Trezeşte-te, trezeşte-te! Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ţi hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sfântă! Căci nu va mai intra în tine niciun om netăiat împrejur sau necurat.

²Scutură-ţi ţărâna de pe tine, scoală-te şi şezi în capul oaselor, Ierusalime! Dezleagă-ţi legăturile de la gât, fiică, roabă a Sionului!

³Căci aşa vorbeşte Domnul: „Fără plată aţi fost vânduţi şi nu veţi fi răscumpăraţi cu preţ de argint”.

⁴Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Odinioară, poporul Meu s-a pogorât să locuiască pentru o vreme în Egipt, apoi asirianul l-a asuprit fără temei.

⁵Şi acum, ce am să fac aici – zice Domnul – când poporul Meu a fost luat pe nimic? Asupritorii lui strigă de bucurie – zice Domnul – şi cât e ziulica de mare este batjocorit Numele Meu.

⁶De aceea, poporul Meu va cunoaşte Numele Meu, de aceea va şti, în ziua aceea, că Eu vorbesc şi zic: ‘Iată-Mă!’

⁷Ce frumoase sunt pe munţi picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte pacea, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: ‘Dumnezeul tău împărăţeşte!’

⁸Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalţă glasul şi strigă toţi de veselie, căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion.

⁹Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie, dărâmături ale Ierusalimului! Căci Domnul mângâie pe poporul Său şi răscumpără Ierusalimul.

¹⁰Domnul Îşi descoperă braţul Său cel sfânt înaintea tuturor neamurilor şi toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru.”

¹¹„Plecaţi, plecaţi, ieşiţi din Babilon! Nu vă atingeţi de nimic necurat! Ieşiţi din mijlocul lui! Curăţiţi-vă, cei ce purtaţi vasele Domnului!

¹²Nu ieşiţi cu grabă, nu plecaţi în fugă, căci Domnul vă va ieşi înainte şi Dumnezeul lui Israel vă va tăia calea.”

¹³Iată, Robul Meu va propăşi; Se va sui, Se va ridica, Se va înălţa foarte sus.

¹⁴După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era faţa şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor –,

¹⁵tot aşa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui, împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise şi vor auzi ce nu mai auziseră.