Iov 33
Drepturi de autor
1Acum dar, Iov, ascultă cuvântările mele, ia aminte la toate cuvintele mele!
2Iată, deschid gura şi mi se mişcă limba în cerul gurii.
3Cu curăţie de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat:
4Duhul lui Dumnezeu m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
5Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina, fii gata!
6Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău şi eu, ca şi tine, am fost făcut din noroi.
7Astfel, frica de mine nu te va tulbura şi greutatea mea nu te va copleşi.
8Dar tu ai spus în auzul meu şi am auzit sunetul cuvintelor tale:
9‘Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine.
10Şi Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socoteşte vrăjmaş al Lui;
11îmi pune picioarele în butuci, îmi pândeşte toate mişcările.’
12Îţi voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul.
13Vrei dar să te cerţi cu El pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?
14Dumnezeu vorbeşte însă când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.
15El vorbeşte prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
16Atunci, El le dă înştiinţări şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
17ca să abată pe om de la rău şi să-l ferească de mândrie,
18ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile sabiei.
19Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele.
20Atunci îi este greaţă de pâine, chiar şi de bucatele cele mai alese.
21Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale;
22sufletul i se apropie de groapă şi viaţa, de vestitorii morţii.
23Dar, dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,
24Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: ‘Izbăveşte-l, ca să nu se pogoare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!’
25Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţii lui.
26Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Faţa cu bucurie şi-i dă înapoi nevinovăţia.
27Atunci, el cântă înaintea oamenilor şi zice: ‘Am păcătuit, am călcat dreptatea şi n-am fost pedepsit după faptele mele;
28Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă şi viaţa mea vede lumina!’
29Iată, acestea le face Dumnezeu de două ori, de trei ori omului,
30ca să-l ridice din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii.
31Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!
32Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.
33Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea.”
VDC: Domeniu public.